Impactul bolilor Cardio-Vasculare

10 Mai 2017 Articole
   O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de BCV, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Mai mult, BCV sunt responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat cumulate.

   Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de handicap, devansand bolile infectioase.
   BCV afecteaza tot mai multe persoane de varsta medie, reducandu-le veniturile si potentialul de economisire. In 2003, BCV au costat Uniunea Europeana 169 miliarde de euro, in vreme ce costul anual in Statele Unite a fost estimat la 403 miliarde de dolari pentru 2006. O reducere a mortalitatii si morbiditatii prin BCV ar avea un efect benefic major asupra costurilor in crestere ale ingrijirii medicale, si ar favoriza dezvoltarea socioeconomica a comunitatilor si natiunilor.
Impactul bolilor cardiovasculare
– Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV.
– La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde.
– Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de BCV in 2005, s-a estimat ca 7,6 milioane au fost determinate de cardiopatie ischemica si 5,7 – de atacuri cerebrale.
– Din cele 10 miloane de oameni care supravietuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane raman cu dizabilitati permanente, devenind o povara pentru familii si comunitati.
– Numarul total de decese cauzate de BCV se estimeaza sa ajunga la aproximativ 25 milioane pana in 2020.
Cauze
    Evenimentele acute precum infarctul miocardic si accidentele cerebrale sunt predominant cauzate de ateroscleroza, adica de depunerea progresiva a materialului gras (ex. colesterol, trombocite si reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sange ce iriga inima sau creierul. Acumularile reziduale determina formarea leziunilor sau a ateromatozei. in timp, aceste leziuni se maresc si se dilata, ingustand artera si astfel limitand cantitatea de sange ce circula prin vase. Vasul de sange se poate astfel intari si pierde din flexibilitate.
    Deoarece inima si creierul nu sunt irigate corespunzator, aceste limitari ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitari mai accentuate pot degenera in evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord si accidente cerebrale.
    Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltand cheaguri de sange ce pot bloca complet vasele, cauzand atacuri de cord si accidente cerebrale.
Semne si simptome
    Nu exista simptome caracteristice BCV, primul semn fiind, in majoritatea cazurilor, un infarct de miocard sau un accident cerebral. Acest lucru probeaza importanta constientizarii de cate indivizi a riscurilor si luarea de masuri pentru prevenirea BCV. Cu toate acestea, unele persoane prezinta anumite simptome.
Diferitele forme de boli cardiovasculare
– Cardiopatie ischemica (CI), o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima. Implicatiile CI cuprind:
– Infarctul miocardic (IM, sau atac de cord)
– Angina (dureri ale pieptului)
– Unele aritmii (ritmuri anormale ale inimii).
– Bolile cerebrovasculare, afectiuni ale vaselor de sange ce iriga creierul. Implicatiile bolilor cerebrovasculare includ:
– Accidentele cerebrale (afectiuni ale celulelor creierului cauzate de insuficienta irigare cu sange)
– Atacul ischemic tranzitoriu (alterare temporara a vederii, vorbirii, simtului tactil sau miscarii)
– Boala arteriala periferica (BAP), o afectiune a vaselor de sange ce iriga bratele si picioarele, ce poate rezulta in dureri intermitente sau crampe, mai ales in timpul exercitiului fizic, la nivelul muschilor picioarelor.
– Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimtit in mijlocul pieptului, brate, umarul stang, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rau, voma, apatia sau lesinul, transpiratia rece, paliditatea.
– Cel mai frecvent intalnit simptom ale accidentului cerebral este senzatia brusca de slabiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declansarea rapida urmatoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre partile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau intelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, ameteala, pierdere a echilibrului sau coordonarii; migrene pronuntare fara cauza precisa; lesin sau stare de inconstienta.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Search

+